Schengen, la ofertă. Cât plăteşte un investitor pentru un paşaport european?

Schengen

Apartenenţa la privilegiatul spaţiu Schengen poate părea pentru ţări precum România şi Bulgaria o chestiune de mândrie naţională şi de eficienţă a diplomaţiei practicate de o administraţie sau alta. El Dorado numit Schengen este, poate, mecanismul cel mai de succes al visului european închipuit de vizionarii săi în urmă cu peste şase decenii. Dar şi visurile se pot cumpăra… mai ales dacă eşti un magnat non-UE.

Recent, România şi Bulgaria au fost invitate să îşi mai refacă o dată temele la materiile europene, în vederea aderării într-un viitor care pare tot mai îndepărtat, la zona Schengen, fără graniţe şi controale obositoare.

Pentru investitorii potenţi şi cu dare de mână, tot mai multe state UE din Schengen creează condiţii avantajoase, folosind calitatea de membre drept monedă de schimb pentru a-şi stimula propriile economii suferinde. Malta, Cipru, Letonia, Ungaria şi Austria oferă cu generozitate paşapoarte UE persoanelor dispuse să injecteze milioane de Euro în dezvoltarea unor investiţii pe teritoriile naţionale. Fără luni întregi petrecute la ghişeele administrative şi ani în care sunt nevoiţi să demonstreze bunele intenţii de a deveni cetăţeni. Tratament VIP pentru toţi cei care îşi permit, de la saudiţi miliardari, la oligarhi ruşi şi magnaţi din nomenclatura comunistă. Aceştia sunt cele mai importante trei categorii de investitori dispuşi să plătească pentru privilegiul de a fi european cu acte în regulă.

Potrivit firmelor ruseşti de consultanţă, create special pentru obţinerea unor paşapoarte privilegiate, motivaţia principală a oamenilor de afaceri foarte bogaţi nu este găsirea unor moduri de a scăpa de taxe sau de a-şi dezvolta investiţiile în spaţiul european. Cei mai mulţi îşi doresc cetăţenia Schengen pentru avantajele personale pe care le aduce mândriei lor. “Ai 50 de ani şi miliarde în cont, iar un ofiţer vamal de 22 de ani te întreabă din spatele unui geam de sticlă: «Vei sta legal în ţara mea?»”, argumenta Nutz Katz, fondator al companiei ruseşti de consultanţă Apex Capital. Un paşaport european înseamnă că poţi călători oriunde în lume, fără a fi analizat şi privit cu superioritate. În plus, reînoirea permanentă a vizelor, sute de formulare de completat, pagini întregi de motivaţii, toate aceste lucruri creează neplăceri pentru oamenii care au totul.

Firmele care acţionează în domeniul cetăţenie-prin-investiţii pun la dispoziţia clienţilor pachete în valoare de zeci de mii de euro, pentru a le facilita întreaga documentaţie, asistenţă şi toate celălalte lucruri necesare pentru obţinerea unui paşaport european.

Ruşii bogaţi nu sunt interesaţi de o viaţă mai bună, precum imigranţii de rând. De multe ori, ei îşi petrec cea mai mare parte din an în Rusia. Ceea ce ei vor este o viaţă mai uşoară. Una în care frontierele şi guvernele să nu aibă niciun fel de putere asupra lor.” ‒ Moscow Times

În tumultoasa luptă pentru regenerare a economiilor europene, o parte din state au acceptat această soluţie ingenioasă de a atrage investiţii, dar mai ales capital în bugetele lor, dovedind un pragmatism criticat de multe voci.

Malta este ţara cea mai recent intrată în clubul celor care vând paşapoarte investitorilor pentru acoperirea unor găuri în bugetul naţional. Iar oferta ei stimulează concurenţa pe această piaţă gri, dar perfect legală: 650.000 euro este preţul pe care magnaţii trebuie să îl plătească. Prin această măsură, statul maltez plănuieşte să atragă 30 milioane de Euro în primul an de la lansarea ofertei, estimând un câştig de până la 300 de milioane Euro în următorii ani. Pentru statul de numai 420.000 de locuitori pare a fi o afacere perfect legitimă, cu avantaje multiple.

Cipru, considerat până la prăbuşirea economică din primăvara acestui an, paradisul fiscal al Uniunii Europene, nu a renunţat la politicile sale privilegiate pentru investitorii străini deosebit de potenţi, în ciuda criticilor severe şi presiunilor Bruxellesului. Din contră, conducerea ţării a îmbunătăţit condiţiile necesare pentru dobândirea cetăţeniei cipriote, implicit europene: de la investiţii de 17 milioane de Euro, guvernul Ciprului a micşorat pragul la 3 milioane de Euro. În plus, autorităţile cipriote au decis să fie mult mai receptive şi trec tacit cu vederea vechea lege din 2007, care cerea un cazier curat al investitorului şi necesitatea de a locui mare parte din timp în ţară.

Una dintre suprizele majore ca apariţie în acest club al statelor UE din Schengen care ademenesc investitori cu promisiunea cetăţeniei este Austria. Viena are una dintre cele mai stricte legislaţii în privinţa dobândirii paşaportului european, fapt ce nu o împiedică să trateze privilegiat magnaţii non-UE dispuşi să plătească. Iată cum motivează legea austriacă această excepţie: “pentru servicii excepţionale aduse de străini ţării şi pentru viitoarele sale acţiuni în favoarea Republicii”. O donaţie reală de 3 milioane de Euro sau o investiţie de minimum 10 milioane Euro îţi poate aduce cetăţenia austriacă.

Guvernul de dreapta din Ungaria a creat “Permisul de rezidenţă-obligaţiune”. Acest lucru implică cumpărarea unor obligaţiuni de stat în schimbul permisului. Străinii trebuie să scoată din buzunar 250.000 euro şi să-i investească în ţară. De asemenea, există şi alte “taxe” de aproximativ 40.000 euro plătite unor companii partenere, pe care guvernul maghiar le-a înfiinţat în paradisuri fiscale, precum Cipru sau Insulele Cayman.

Programul permiselor de rezidenţă atrage mii de străini în Letonia. Oricine cumpără proprietăţi letone în valoare de minim 71.000 de euro în provincie sau 140.000 de euro în marile oraşe, precum Riga, primeşte un permis de rezidenţă pentru cinci ani. Milionarii generoşi pot primi însă cetăţenia letonă, fără complicaţii adiţionale, dacă sunt dispuşi să arunce în visteria statului sume generoase sub forma de investiţii locale.

Spania, Portugalia şi Grecia încearcă să profite de asemenea, oferind aşa-numitele Golden Residence Permit, pentru cei care cumpără proprietăţi în valoare de minim 250.000, respectiv 400.000 euro pe teritoriile lor.

Aceste “priority pass-uri“, stimulate de criza tot mai acută în care UE se adânceşte, par a fi o soluţie cel puţin pe termen scurt pentru statele europene în căutare de alternative, presate de o populaţie tot mai frustrată. Perfect legale, dar considerate lipsite de etică, aceste măsuri sunt imposibil de combătut de Comisia Europeană, care a reiterat pe 13 noiembrie “dreptul statelor membre suverane de a alege cui doresc să îşi ofere cetăţenia”.

[Articol publicat și pe Adevărul.ro]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *